luni, 21 februarie 2011

Un sentiment ciudat

Simti ca vrei si nu mai vrei,
Ai vrea sa poti, dar nu mai poti,
Gandesti ceva, spui altceva,
Oare ce este asta?

Eu un sentiment ciudat,
Uneori necontrolat,
Il simti tot mai persistent,
Devine chiar insistent.

Vrei sa il controlezi,
Poate sa il depistezi,
Dar cand realizezi,
Dispare de nici nu-l vezi.

Oare cine nu l-a trait
Sau in viata nu l-a intalnit,
Chiar o data daca-l ai
Simti ca nu mi poti sa stai.

Trebuie sa va marturisesc faptul ca poezia descrie chiar starea mea de spirit, la momentul de fata, mai exact am un gol in stomac, golul il am deoarece nu am mers cu avionul niciodata, iar maine am sa merg pentru prima data.
Asa ca va rog sa imi tine-ti pumnii stransi sa fie totul bine.
Va pup

marți, 15 februarie 2011

Noapte buna!


 Poezia aceasta am sa o dedic tuturor celor care se simt obositi dupa o zi grea de munca.

Nopate buna dragi mei,
Va doresc vise frumoase,
Sa fim maine ca niste zmei,
Sa spunem vorbe duioase.

Somn usor, dragi cititori,
Sa va treziti doar in zori,
Spor la munca sa aveti,
Sa sfarsiti tot ce aveti.

Corpul sa vi-l odihniti,
Minta sa o limpeziti,
Visele sa le traiti,
Un somn bun sa adormiti!

Somn usor!

luni, 14 februarie 2011

Furtul din masini


Omul, mai ales cel ce n-are,
Se cunoaste dupa stare;
Este mult prea calculat
Poate, putin agitat.
Se gandeste in nestire,
Cum sa fure zile si zile
Acum cu moda noua
Fura tot, chiar si oaua,
Dar cand vede o masina -
Are o zi plina!
Asa ca, va explicam
Chiar daca - i zici n-am
El ia tot fara tam tam.


Poezia de mai sus este inspirata din realitate si pentru a va face sa intelegeti mai bine despre ce este vorba voi adauga si un scurt comentariu. Pe scurt povestea ar fi cam asa: azi la serviciu am primit un mail cu patania unei persoane care avand de platit factura la o firma de cablu in zona Pietei Cosbuc din distinsa noastra capitala a parcat masina ca orice om normal, a incuiat-o, a intrat, a achitat factura si intorcandu-se la masina a vrut sa descuie, bineinteles, doar ca surpiza telecomanda nu mai functiona. O problema tehnica a fost primul gand, risipit destul de repede de un domn aflat la cativa pasi care se chinuia sa incuie masina folosind telecomanda. Coincidenta deja era putin cam mare astfel ca la o privire de ansamblu a observat o masina cu geamuri fumurii de care s-a apropiat insa nu pentru multa vreme pentru ca aceasta a pornit in tromba iar pe jos era cam greu sa tina pasul cu ea. Reintoarcerea la masina a adus cu sine si functionarea ireprosabila a telecomenzii. Cam neincrezatoare am incercat sa par indiferenta la mail doar ca unul din colegii de birou a facut repede legatura cu o situatie in care mergand sa achite factura la aceiasi firma de cablu doar alt sediu a patit cam acelasi lucru, adica masina nu mai vroia brusc sa se incuie. Norocul lui probabil a fost faptul ca in general este foarte atent cu autovehicului proprietate personala pe care a mai incercat de multe ori sa il incuie fara sa se indeparteze de el. Probabil exasperati de faptul ca acesta nu parea sa plece de langa masina in viitorul apropiat "baietii tehnologizati" s-au hotarat ca ar fi cazul sa isi caute ei "norocul" in alta parte astfel ca telecomanda a inceput sa functioneze. Deci sfatul meu ar fi ca nu strica sa fim putin tipicari atunci cand incuiem masina si o lasam nesupravegheata in parcare.

NU la etnobotanice !!!

Noaptea, tarziu eu stau si scriu,
Printre carti si poezi,
Ma intreb daca veti sti,
Etnobotanicele ce-or fi?

Este ora 12.30 AM si taman ce s-a terminat Badea pe Antena 3, ultimele comentarii ale lui erau despre etnobotanice.

Poate nu ma apucam sa scriu daca nu cunosc un caz concret al unei doamne, care are o fetita, eminenta, dar datorita acestor erori din laborator, fetita a ajuns sa isi doreasca sa nu mai traiasca.
Aici vin cu o intrebare, oare inainte de a merge la un magazin de vise si sa ne gandim ca ne vom simti bine, nu ar fi mai util sa mergem la o cofetarie?
Prin studii s-a demonstrat cat de bine se simte creierul nostru cand mancam ceva bun.
Nu vreau sa ma gandesc la cei ce pun in vanzare aceste produse, ci la consumatorii care merg fara retinere, care inainte sa se gandeasca la ei ca si persoane, ca si copii, soti, sotii, parinti sau ce or mai fi ei pentru cei din jur,  merg si isi pun viata, sanatatea si mai ales personalitatea in joc, pentru ce, dragii mei?
Pentu cei care vor sa faca bani de pe spatele unor oamnei, putin descumpaniti sau poate putin ravasiti in ganduri in momentul respectiv.
Eu zic sa reflectati foarte bine la voi insiva, sa cautati in interior si apoi in exteriorul vostru sa vedeti ca mereu exista  o mana intinsa, care va va sprijini fara prea multe cerinte.

Azi, vroiam ceva mai frumos sa scriu pe acest blog, unde cei indragostiti sa se regaseasca, insa doresc sa sustin ceea ce vor face Morar cu Buzdugan azi cand vor spune NU la etnobotanice!

duminică, 13 februarie 2011

Buna dimineata!

Buna dimineata, prieteni buni,
Ne mai trezim inca o data pana luni,
Mereu asa o vom face,
Duminica somnul ne trage.
Ne trezim si ne gandim,
Duminica ce bine stralucim,
De maine nu mai vorbim ,
Noi vrem doar duminica -
Sa o traim.
Noi azi nu muncim,
Toata ziua lenevim,
Stam doar si privim
Sau poate ne trezim.


Noaptea tarziu

In noaptea tarzie, stai ravasit
Putin ganditor si ispasit,
Ca uite ceasul s-a invartit,
Somnul, inca nu a venit.

Pe net stai si visezi,
In alte lumi tu te asezi,
Ai vrea sa dormi, dar nu ai cum,
Vrei sa o faci, dar nu acum.

Privsti spre stele,
Le admiri -
Ai vorbi cu ele,
Te deprimi.

In noaptea tarzie, gandesti mereu
Somnul vine asa greu;
Oare asa o sa fie mereu?




O poezie scrisa la ora 1.38AM, compusa doar pentru ca nu pot si nu vreau sa dorm si probabil multi nu au somn si gandesc lucruri practice sau mai putin practice, eu acum gandesc lucruri practice, pentru inima mea.

Va pup!